Buboaie estivale


        În timp ce vedem cu nostalgie cum trec și ultimele zile de vacanță ale acestui an, scena politică a țării nu pare să aibă răgaz. PSD pândește la cotitură jocurile din interiorul partidelor care formează actuala coaliție la putere, calculând fiecare pas greșit pentru moțiunea de cenzură programată pentru noua sesiune parlamentară. Căci nu e pace în coaliție, nici în interiorul partidelor, nici între ele. UDMR se opune vehement desființării Secției Speciale, în lipsa unei măsuri compensatorii care să facă inutilă legea inițiată de ministrul Justiției, Stelian Ion, de la USR PLUS. Premierul Cîțu vrea să scape de acest ministru incomod, dar și de ministrul de la Transporturi din același partid, unul catalogat tot mai frecvent de comentatori ca fiind neomarxist. „Salvatorii României”, ajunși în guvern călare pe cele 14 sau 15 procente obținute la ultimele alegeri legislative, fac o rocadă spectaculoasă în preferințele electoratului, conform ultimelor sondaje, cu un alt „salvator”, AUR. Trecerea în opoziție cu care amenință din când în când USR PLUS nu pare deci să aibă vreun suport de speranță în eventualitatea unor alegeri anticipate, în caz de Doamne ferește! UDMR pe de altă parte stă liniștit, respingând compromis după compromis, știind că, în caz de ceva, își are asigurat locul călduț în brațe la PSD, cu sau fără Ciolacu la cârmă. Care Ciolac, pândit de niscai dosare, anunță ritos, cu fața la Cîțu, că în caz de surprize penale, nu ar ezita să cedeze altcuiva conducerea la partidul mamut, cel cu care ne-am complăcut atâta timp la conducere când a fost să-l scoatem pe tușă la momentul potrivit, prin puterea votului.
        Și fiindcă veni vorba de Câțu, nici în partidul său, ori al lui Orban (viitorul e suficient de nebulos în această privință), nu e deloc liniște, în ciuda acestui moment consacrat de regulă zburdălniciilor estivale, la munte sau mare. Temperaturile caniculare au fost mai degrabă favorabile coacerii a ditamai buboaie în partid, primul buboi, purulent cât încape, fiind dezvăluirile cu privire la fabulosul trecut estudiantin al Cîțului în Unitele State de peste ocean. Nu mai era demult un adolescent șturlubatic atunci când poliția americană l-a tras cu mașina pe marginea drumului parcurs de el în zigzag și cu ochii încețoșați de beție, rămânând încă nespecificată cauza acesteia, alcoolul sau drogurile. Și așa ne-am trezit peste noapte că avem un prim-ministru cu două zile de pârnaie la activ și o amendă uriașă pentru delict penal, conform justiției americane. Prilej pentru toate investigațiile care au urmat și au scos la iveală miraculoasa finanțare de care s-a bucurat răsfățata odraslă, posibil de la nu se știe care instituții din țară care, prin definiție, nu lucrează niciodată la curata lumină a zilei. Sume de zeci de mii de dolari i s-au scurs prin buzunare în scop de studii universitare și pentru un doctorat niciodată luat, ca și pentru plata amenzii de circulație în stare de ebrietate (beat mangă, cum zice românul). Toate acestea nu i-au ajuns totuși marelui economist, care s-a văzut nevoit să mai și păgubească o bancă de pe îndepărtatele meleaguri, cu modesta sumă de 6.000 și ceva de dolari, pe care nu s-a obosit să-i returneze nici până astăzi.
        Al doilea buboi privește alegerile din PNL prevăzute pentru ziua de 25 septembrie, Cîțu cel de mai sus fiind nu numai, după cum se pare, catindatul principal, ci și privilegiatul, prin funcția pe care o deține în fruntea guvernului. Aceasta îi asigură accesul neîngrădit la casa de bani a partidului, ca și a guvernului, deci a noastră, a tuturor celor ce stăm pe margine, tot mai uimiți, de la o zi la alta, în fața celor ce le vedem. Cum gurile flămânde și buzunarele fără fund sunt la ordinea zilei peste tot, ca în fiecare partid pe care ni l-a dăruit revoluția de pe la 1990 încoace, nu e greu de ghicit spre cine se îndreaptă mâna întinsă de pe la fiecare județ, ca și de pe la fiecare primărie din țară, în care aleșii sunt toți oameni unul și unul, degrabă vărsători nu de sânge nevinovat, ci de pungi doldora în propriile buzunare sau conturi.
        O particularitate, totuși, în cazul PNL, o constituie oastea băsistă care, la momentul potrivit, i-a întors fundul lui Băsescu, înscriindu-se în gloriosul partid al Brătienilor de altădată. Emil Boc, duduca Raluca Turcan și mulți alții ca ei fac gloria taberei câțiste, în timp ce Ludovic Orban bolborosește vechile lozinci liberale și-i cinstește pe înaintașii partidului, de care Cîțu nici măcar nu a avut vreodată habar.

                                                                              Radu ULMEANU